Afacerea mântuirea!


 Afacerea mântuirea!

Afacerea mântuirea!

Oare cum îi putem numi pe acești indivizi?!

În numele Divinității, apelând la credință și speculând, intens și jegos, teama de moarte și necunoscut a omului, uneori amenințând, mai mult sau mai puțin subtil, se fac bani, și nu puțini… Mai pe românește, se fură! Se fură în draci, am putea spune, că doar nu e de vină omul ci dracu’ și – în fond – omul e și el om și greșește.  Se fură băgând direct mâna în buzunarul nostru prin fel și fel de taxe și contribuții impuse de „smeriții” slujitori ai Domnului sau, indirect, prin bunăvoința financiară a statului. De ce spun că se fură? Simplu, deoarece nu primim nici un fel de explicație  asupra modului în care au fost folosiți banii.

Dă Like paginii Cetățenii Uniți

GAȘCA politică, extrem de darnică cu cine trebuie, cumpără cu banii noștri din bugetele locale , fără ca să întrebe poporul, liniștea bisericii, cooperarea ei.   Fraierul donator (involuntar cât și voluntar) nu are nici un fel de control asupra donației sale. Se știe că biserica, indiferent de cult (ortodoxă, catolică, protestantă), este perfect opacă în privința justificării banilor primiți din donații. Cu excepția politicianului, donatorul, care, între noi fie vorba, speră și el iertarea câtorva grame de păcate, că doar așa l-a învățat sau i s-a sugerat de „părinței” la biserică (mântuirea poate fi oare cumpărată?), nu poate cerceta ce s-a facut cu banii dați. Nu știe dacă aceștia au luat calea vreunei baterii de la mașina „ultimul răget” a vreunui popă sau, s-au transformat, peste noapte, în gresia de la wc-ul altui slujitor intens și mega smerit, ori au intrat în fiertura de legume a vreunui nefericit al sortii… Această atitudine de „fereală” intensă a bisericii naște, nu doar monștri cât și mega suspiciuni. Dacă nu ar avea nimic de ascuns și ar fi cât de cât cinstiți, opacitatea ar dispărea de la sine. Corect?

UN CAZ NOU DE TUPEU MARCA biserica ortodoxă română!

S-a ajuns asfel ca biserica să își facă, fără voia noastră, cu acceptul statului și sub amenințări directe cât și indirecte la care mulți rezonează, abonament la buzunarul nostru și să coste, să nu mai fie accesibilă celor nevoiași. Ati observat, desigur, că și credința s-a scumpit. Mai nou, Dumnezeu nu mai se dă gratis ci a fost „reformat” de liderii bisericilor, devenind forțat un Dumenzeu „capitalist”, exploatat intens de slujitorii săi. Dumezeu muncește pe brânci pentru bunăstarea preoților, mai nou și îsi vinde marfa scump!

Astăzi, bisericile se comportă precum mafia, desigur la un nivel superior, cerând prostimii taxe -contribuții- de protecție în fața răului. Au mers până într-acolo încât au legat benevolul act de donație, de mântuire, transformându-l în abonament. Principiul este simplu și de efect asupra maselor înspăimântate de Dumnezeul transformat de preoți în Dumnezeu răzbunător: ne dai contribuția, ne faci pomeni și ne oferi donații, te protejăm de Satana, de rău, îți punem pile bune Sus… dar trebuie să plătești, că nimic nu e pe gratis…. Ș-). Nu ne dai contribuția, te blestemăm, te asigurăm că nu prinzi Raiul, în fond ești un om rău și asta meriți. Și la mulți, genul asta de argumente prind…

Desigur, mulți, din teamă, lașitate, ignoaranță, prostie, se fac că nu văd, că nu aud, că nu pricep, ajutandu-i pe diverșii „fericiți” să aibă conturi drăcești, în numele Divinității. Și tot în numele lui Dumnezeu, slujbașii acestuia, culmea, i-au alterat mesajul. Mesajul inițial, simplu și clar, dar neprofitabil pentru intermediarii cu sutană, a fost schimbat, alterat, primind fel și fel de interpretări din pura dorință a unora de a complica lucrurile și de a se acoperi.  Divinitatea a fost modelată, reformată, dată după preot, transformată, cică sub influență divină, în funcție de interesele pe care liderii efemeri ai bisericilor le-au avut! Acest proces a început încă din perioada Vechiul Testament (vedem asta în Biblie, dacă o citim cu un pic mai multă atenție și un pic mai puțină teamă) și continuă cu o eficiență de invidiat (invidia e un mare păcat) până în prezent.

Și uite așa am ajuns astăzi să constatăm că Iisușii bisericilor și umilii săi servitori nu mai folosesc măgărușul – că doar nu o fi ei proști – ci ultimul tip de limuzină, că au uitat de acte de caritate, transformându-se în permanenți milogi miliardari. Da, bisericile sunt, în acest moment, miliardari milogi! Un singur lucru a ramas la fel, vocea miloagă și tupeul celor care cer și primesc bani de la adepții diverselor religii în numele Divinității. Am uitat, prostia multor crediciosi a rămas la fel. Aceștia preferă să doneze sau sa cumpere tone de lumânări și materiale bisericeșiti pentru a-si asigura mântuirea. Desigur, puțini se gândesc să facă un bine unui nevoiaș cu banii pe care îi bagă în conturile sutaniștilor.

Adevărul este că interesul poartă fesul, că lașitatea și lipsa implicării nu au leac pentru marea masă a populației credincioase… Este mai simplu să dai bisericii, chiar dacă știi ce se întâmplă cu banii, decât să te scremi tu și să faci un bine.

Nu îmi rămâne să vă întreb decât dacă acești urmași ai domnului mai reprezinta ceva?

PS – Nu contest existența unor preoți devotați celor sfinte și fără interese oculte. Din păcate, sunt așa de puțini.